Te apasă greu urâtul - Mihail Lermontov

Te apasă greu urâtul şi n-ai cui să-ntinzi mâna
Când sufletul vuieşte de furtuni...
Dorinţe? Nu-i zadarnic să tot doreşti întruna?
Şi anii trec, toţi anii cei mai buni!

Să iubeşti? Dar pe cine? Vremelnic n-are rost,
Iar veşnic e greu să găseşti iubirea
Te uiţi în suflet, nu e nici urmă din ce-a fost
Şi totu-i mic, necaz şi fericire.

Ce-s patimile? Boala lor minunată trece
Căci mintea nu le dă prea mult răgaz
Şi când te uiţi ce-i viaţa, cercetător şi rece
Vezi că-i o glumă fără niciun haz ..


"Împuşcătura de pistol care l-a doborât pe Puşkin a trezit sufletul lui Lermontov..." (Mihai Novicov - Scriitorii ruşi)

...aşa că înţelege!

"Odată vulturul l-a întrebat pe corb:
- Spune, pasăre neagră, de ce trăieşti tu pe lume 300 de ani, iar eu doar 33?
- De aceea, tătucule, a răspuns corbul, că tu bei sângele viu, iar eu mă hrănesc cu mortăciuni.
Vulturul s-a gândit: să încerc şi eu să mă hrănesc aşa.
Au zburat apoi vulturul şi corbul. Au văzut un hoit de cal, au coborât şi s-au aşezat. Corbul a început să ciugulească şi să plescăiască. Vulturul şi-a înfipt ciocul o dată, a doua oară, a dat din aripă şi a spus corbului:
- Nu, frate corbule! decât 300 de ani să mă hrănesc cu mortăciuni, mai bine o dată să mă satur cu sângele viu, iar apoi...fie ce-o fi!"

(sursă: Scriitori ruşi - Mihai Novicov, Însemnări despre Puşkin)

Schiţă în cărbune - Henryk Sienkiewcz

Către dom' primar..

"Către primarul comunei W. În numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, amin! Prefectul a pomenit ca recensământul militar să se facă îndata după Sântamăria Mare şi, când colo, registrele de naştere se află tot la preot, la parohie, iar flăcăii noştri seară cu ziua pe ogoarele dumitale, înţelegeţi că aceşti flăcăi trebuie înregistraţi şi trimişi înainte de Sântamăria Mare, dacă au împlinit 18 ani, ca dacă nu vei face aşa, o să capeţi una după ceafă, ceea ce îmi doresc şi mie şi dumitale. Amin!"

Îngerul (moartea unei fetiţe în pădurea neagră)

"Vine cineva într-adevăr: zăpada, deşi afânată, foşneşte sub paşii care se apropiau lin, dar cu grabă. Fetiţa deschise cu încredere ochii împovăraţi de somn:
- Ce-i?
Un cap sur, cu urechile ciulite, se aplecă lacom asupra ei..E ca într-o cutremurătoare vedenie de groază.."