Iată câteva pasaje:
Părinţi..(ca să îi iubim tot mai mult)
"De câte ori pronunţa asemenea chestii, recitându-le cu glas tare, cu cea mai mare dezinvoltură, pe când încă mai locuia în casa din N., taică-său cu papucii uzaţi, surâdea binevoitor, iar maică-sa, în schimb, mai practică, cu simţul realităţii mai dezvoltat, dăsea din cap a îngrijorare, parcă gândindu-se ce avea să se aleagă de puişorul ei când se va face mare.
- Bietul bătrân! şi-a zis Poetul, gândindu-se la taică-său, la flecurile roase ale pantofilor lui: taică-său în pijama, desculţ..."
(memento noche obscura del alma..)
Singur într-o cocioabă
"I-au dat un codru de pâine coaptă pe vatră, cu unt, un blid de lut cu coriandru muiat, ardei cacho de cabra şi câteva roşii, fiindcă ulei n-aveau de unde să-i pună, şi o cană mai mult cu apă decât cu ceai. După aceea, i-au arătat în fundul colibei întunecoase un pat neocupat, iar Poetul, care s-a culcat îmbracat şi chiar fară să-şi scoată pantofii, sub o pătură grea, tare ca o cărămidă, a văzut cu uimire că în patul de alături era un individ pricăjit, gol puşcă, de vârstă medie, de o paloare verzuie, cu ochii întredeşchişi, dar care respira greu şi părea să-şi fi pierdut cunoştinţa. El a dormit buştean mai bine de 12 ore şi, când s-a deşteptat, individul din patul alăturat, probabil un ofticos muribund, dispăruse. Poetul avea să istorisească mai târziu că dormise lângă un mort, într-o cocioabă ocupată de doi muribunzi, soţ şi soţie..."
Părinţi..(ca să îi iubim tot mai mult)
"De câte ori pronunţa asemenea chestii, recitându-le cu glas tare, cu cea mai mare dezinvoltură, pe când încă mai locuia în casa din N., taică-său cu papucii uzaţi, surâdea binevoitor, iar maică-sa, în schimb, mai practică, cu simţul realităţii mai dezvoltat, dăsea din cap a îngrijorare, parcă gândindu-se ce avea să se aleagă de puişorul ei când se va face mare.
- Bietul bătrân! şi-a zis Poetul, gândindu-se la taică-său, la flecurile roase ale pantofilor lui: taică-său în pijama, desculţ..."
(memento noche obscura del alma..)
Singur într-o cocioabă
"I-au dat un codru de pâine coaptă pe vatră, cu unt, un blid de lut cu coriandru muiat, ardei cacho de cabra şi câteva roşii, fiindcă ulei n-aveau de unde să-i pună, şi o cană mai mult cu apă decât cu ceai. După aceea, i-au arătat în fundul colibei întunecoase un pat neocupat, iar Poetul, care s-a culcat îmbracat şi chiar fară să-şi scoată pantofii, sub o pătură grea, tare ca o cărămidă, a văzut cu uimire că în patul de alături era un individ pricăjit, gol puşcă, de vârstă medie, de o paloare verzuie, cu ochii întredeşchişi, dar care respira greu şi părea să-şi fi pierdut cunoştinţa. El a dormit buştean mai bine de 12 ore şi, când s-a deşteptat, individul din patul alăturat, probabil un ofticos muribund, dispăruse. Poetul avea să istorisească mai târziu că dormise lângă un mort, într-o cocioabă ocupată de doi muribunzi, soţ şi soţie..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu