Pasionată de descrieri de groază..
"Tatăl ei fusese deposedat de revoluţie şi la un an executat prin înecare, fusese aruncat în mare cu o piatră de picior. Acolo, în mare, la locul execuţiei, scafandrii se plimbau printr-o pădure întreagă de oameni, ţinuţi ferm la fund de pietrele cele grele, dar sforile permiteau cadavrelor să facă tot felul de mişcări de dans, când vreun scafandru sau vreu delfin îşi croia drum printre ele. Astfel îşi păstrau toate o atitudine oblică, pantecul şi faţa spre zariştea de deasupra, o pădure întreagă de evlavioşi într-o ţinută elegantă, comunitate mistică şi impresionantă, dedându-se însă la cele mai caraghioase balansări şi fuguri pe invizibila sârmă a neantului, la cea dintâi apropiere străină."
..şi ceea ce se întâmplă zi de zi cu noi...
"Mă gândesc la un moment să-i scriu..dar ştiu bine că n-am s-o fac. Din indiferenţă? Dacă ea vrea să mă aştepte, evident, fără nicio nădejde şi, cu siguranţă, fără nicio schimbare a împrejurărilor, de ce să nu m-aştepte? Şi dând din umeri, închid discuţia şi afectez totală nepăsare..."
Ochii negri sunt cei mai teribili în noapte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu