Din ciornele romanului "Adolescentul"
"Pentru a scrie un roman este nevoie, înainte de toate, de trăirile reale care au pătruns în inima autorului. Aici e treabă de poet. Din aceste emoţii şi impresii se dezvoltă tema, planul ansamblului armonios, închegat. Aici e deja treabă de artist, deşi artistul şi poetul se ajută reciproc şi în această privinţă şi în cealaltă, deci în ambele cazuri."
Albert Kovacs
"Romancierul vorbeşte chiar de lenea artistică - perioadă când pentru profani s-ar părea că el, creatorul, nu făcea nimic, fiind preocupat de cu totul alte lucruri decât cele ale scrisului. Dar lenea aceasta făcea parte din procesul muncii de creaţie."
Scrisoare către Mihail Dostoievski (16 august 1839, Petersburg)
"Nu sunt acum deloc liniştit, dar în asemenea zbucium interior se formează caractere deosebit de puternice".
"Caracterele poţi să le înveţi de la scriitori - cu ei am petrecut partea cea mai frumoasă a vieţii, liber şi cu multă bucurie, mai mult n-am să-ţi spun despre mine."
"Ce-ar fi făcut nişte găgăuţi bătrâni ca Racine şi Corneille în asemenea perioade? S-a dovedit totuşi că sufletele nu mor."
"Am avut şi eu clipe când am urât pe fiecare om ce-mi ieşea în cale, fie că era sau nu vinovat, privindu-l ca pe un hoţ care-mi fura, nepedepsit, viaţa. Cea mai mare nenorocire este când devii tu însuţi nedrept, rău, nesuferit şi eşti conştient de toate acestea şi nu te poţi schimba. Am trecut prin asta..."
Tot către fratele său..
"Frate, e trist să trăieşti fără speranţe...Privesc înainte şi viitorul mă îngrozeşte...Îmi spui că sunt ascuns, dar iată că deja visele mele de odinioară m-au părăsit. Acele gânduri, care prin razele lor au aprins sufletul şi inima mea, acum sunt lipsite de înflăcărare şi căldură, ori inima mea a devenit atât de aspră, ori...Mai departe mi-e groază să spun. Mă îngrozesc să spun că întreg trecutul n-a fost decât un vis de aur, pură fantezie..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu